Caria dentara

Caria dentară este una dintre cele mai frecvente afectiuni ale pacienților care ajung la medicul stomatolog și afectează un procent de cca 92 % din populația României.

Caria nu apare brusc, ci numai în urma unei igiene precare, ceea ce duce la un proces de acumulare a bacteriilor de la nivelul cavității bucale. De asemena o alimentație saraca in vitamine si minerale, fumatul dar și alti factori mai puțin cunoscuți precum deficitul de salivă, pH-ul acid generat de o activitate gastrica mai intensa, pot favoriza aparitia cariilor dentare.
Cariile dentare sunt mai frecvent întâlnite în zonele molarilor (maselelor), deoarece accesul cu periuta dentara este mai dificil, resturile alimentare depunandu-se mult mai usor.

Cariile sunt vizibile doar când ajung într-un stadiu avansat și doar medicul dentist le poate observa pe cele în stare incipientă, mai ales pe cele cu punct de plecare interdentar.
Printre simptome (care apar destul de târziu) enumerăm durerile dentare, sensibilitatea la rece, dulce sau cald, respirație urât mirositoare (halena) sau colorații negre/maronii pe anumite suprafețe ale dinților. Netratarea lor într-o fază incipientă poate duce la complicații și la costuri ale tratamentului mult mai mari.

Obturatii

Dupa ce caria dentara a fost indepartata, dintele va trebui restaurat atat din punct de vedere estetic cat si functional, folosindu-se materiale restaurative, acestea fiind compozite de ultima generatie inbunatatite cu particule de portelan.
Marele avantaj al obturatiilor din compozit fata de cele metalice (amalgamul) este estetica deosebita. Compozitele moderne permitand realizarea unor obturatii (plombe) “aproape invizibile”, avand o gama foarte bogata de culori care se pot adapta la aproape orice situatie clinica.

Tratamentul pe canal

Semne si simptome că ați putea suferi de o infecție pulpară:

– durere (spontană, pulsatilă, surdă) care se poate iradia sau nu in zonele învecinate ale maxilarului
– sensibilitate in timpul masticatiei, sau la variatii mari de temperatura (rece/cald)
– durere inexplicabilă la un dinte tratat în trecut
– schimbarea nuantei de culoare a unui dinte
– apariția unei umflături (abces/fistula) în dreptul dintelui
– adenopatie (ganglioni umflați din jurul gâtului și al capului)

Tratamentul de canal radicular consta in îndepărtarea pulpei dentare, un ţesut ce conţine vase de sânge şi fibre nervoase din centrul dintelui. După ce se extrage pulpa dentară afectată de boală sau necrozată, se curăţă foarte bine spaţiul rămas, se pregăteşte şi se obturează.

Printre cele mai frecvente cauze ale afectarii pulpare, enumeram:

– o carie profunda
– o fisura dentara
– un traumatism dentar indus sau o lovitură recentă (sau mai puţin recentă) la care a fost supus dintele.

Odată ce pulpa se infectează sau se necrozează, în lipsa tratamentului se poate forma un abces dentar la nivelul vârfului rădăcinii dentare (colectie de puroi), provocând o durere lancinanta.

În ce constă tratamentul canalului radicular?
Tratamentul canalului radicular se desfăşoară în mai multe etape, în funcţie de situaţie:

1. se creează accesul prin dinte,
2. se îndepărteaza pulpa afectata (pulpectomie), camera pulpară şi canalele radiculare fiind curăţate, lărgite şi dezinfectate în vederea obturaţiei,
* dacă intervenţia necesită temporizare si monitorizare, necesitand mai multe vizite la medicul stomatolog, se inserează o obturaţie temporară în deschiderea coronară pentru a proteja dintele.
* obturaţia temporară este apoi îndepărtată, efectuându-se obturaţia permanentă a camerei pulpare şi a canalului radicular.
3. ultima etapă constă în reconstrucţia coronară a dintelui, pentru remodelare şi aspect estetic.
* dacă distrugerea dintelui este foarte avansată, va fi necesară inserarea unui pivot pentru reconstrucţie, înainte de montarea coroanei.

Dinţii trataţi şi restauraţi pot rezista foarte multi ani cu o îngrijirea adecvată, constand intr-o igiena orala bună şi controalele dentare de rutină, pentru a preveni o evolutie nefavorabila.

Dinţii cu tratament de canal radicular (devitali) devin fragili şi sunt mai expuşi riscului de fractură. De aceea, după tratamentul canalului radicular, este absolut necesară o reconstrucţie coronară sau obturaţie dentara.

Bruxism

Bruxismul ce afectează o mare parte din populaţie este o tulburare caracterizată prin scrâşnitul dinţilor, încleştarea maxilarelor (care conduce în timp la abraziunea suprafeţelor dentare şi la leziuni dentare permanente) şi durere cronică a articulaţiei temporo-mandibulare.

De regula, medicul stomatolog este cel care depisteaza aceasta problema, din cauza efectelor asupra dintilor si afectarea articulatiei temporo-mandibulare, insa si partenerul de viata sau persoana cu care dormiti va poate atentiona in acest sens.

Cauzele bruxismului sunt nenumarate:

– anxietate, stres, frustrari refulate, personalitatea agresiva, competitiva
– furie sau tensiune acumulata in timpul zilei
– persoana hiperactiva
– malocluzia (alinierea incorecta a dintilor de pe cele doua arcade dentare)
– apneea in somn
– refluxul gastric
– efect secundar al unor tratamente medicamentoase recomandate de medicul psihiatru, precum antidepresivele
*Complicatii ale bolii Parkinson

Simptomele bruxismului sunt urmatoarele:

– aparitia fisurilor in smaltul dentar si modificarea formei dintilor prin ”tocirea” dintilor laterali si nivelarea dintilor frontali
– aparitia sensibilitatii dentare
– dureri de cap si in zona urechii
– dureri musculare la nivelul fetei
– incordare musculara in zona umerilor
– incordare a maxilarului
– dificultati la deschiderea cavitatii bucale

Cum se tratează bruxismul?

Tratamentul constă în purtarea unei gutiere de bruxism ce reprezintă un mulaj al dinţilor pe una dintre arcade ce va funcţiona ca un “spacer” pentru a nu mai atinge şi toci suprafaţele ocluzale.

Această gutieră se va face numai după analiza functionala a muşcăturii pacientului şi după eliminarea anumitor contacte ce reprezintă interferenţe în mişcările mandibulare.
Gutiera va avea şi rolul de a relaxa musculatura masticatorie prin plasarea mandibulei într-o zonă favorabilă, neutră.

Dacă pacientul prezintă probleme ortodontice, înghesuiri sau spaţieri dentare, malpoziţii sau probleme protetice, se va realiza mai întâi tratamentul acestora, ţinând cont de contactele viitoare corecte ale dinţilor atât în repaus cât şi în dinamica mandibulară.

Dacă tratamentul este corect, există posibilitatea ca în timp, impulsul involuntar să se diminueze până la dispariţia totală.

*Renunta la substantele excitante pentru creier:
– cofeina este o substanta care stimuleaza activitatea cerebrala, dar care predispune si la anxietate, mai ales daca este consumata seara, inainte de culcare. Evita deci bauturile pe baza de cofeina precum cafeaua, sucurile, ceaiurile sau chiar ciocolata calda.
– consumul de alcool – specialistii sunt de parere ca exista o legatura stransa intre consumul de alcool si bruxism, chiar daca nu au fost facute multe studii care sa cerceteze aceasta legatura.